Moldova folosește termenii situații excepționale și protecția civilă pentru gestionarea formală și protecția oamenilor, bunurilor, mediului și infrastructurii critice în timpul urgențelor majore. IGSU, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, gestionează protecția civilă, siguranța la incendiu, primul ajutor calificat, prevenția și gestionarea consecințelor, inclusiv siguranța nucleară și radiologică. Serviciul 112 primește apeluri de urgență din toată Moldova, gratuit și 24 de ore pe zi, și alertează serviciile competente. Serviciul Hidrometeorologic de Stat, numit de obicei SHS, monitorizează condițiile meteorologice și hidrologice și emite avertizări publice. Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) sprijină coordonarea națională, pregătirea, răspunsul și recuperarea în situații de criză și urgențe majore. Printre pericolele relevante se numără inundațiile și viiturile de-a lungul Nistrului, Prutului și râurilor mai mici, seceta, canicula, ploile torențiale, grindina, vânturile puternice, fulgerele, viscolele, gerul și ceața. Cutremurele asociate regiunii seismice Vrancea, alunecările de teren, incendiile, accidentele chimice, accidentele radiologice sau nucleare, accidentele de transport, exploziile de muniție și întreruperile de electricitate, încălzire, apă potabilă sau telecomunicații pot provoca, de asemenea, perturbări grave. Riscurile sezoniere de secetă, caniculă și incendii de vegetație afectează întreaga țară. Clădirile urbane și rețelele de utilități, mai ales în Chișinău, pot fi vulnerabile în timpul cutremurelor. Instalațiile hidrotehnice precum Ghidighici și Costești–Stânca necesită, de asemenea, planificarea riscurilor. Codurile de avertizare SHS indică niveluri crescânde de pericol: verde înseamnă lipsa unui pericol semnificativ, galben înseamnă condiții potențial periculoase, portocaliu înseamnă pericol real sau extrem, cu posibile pagube materiale ori victime, iar roșu înseamnă condiții foarte periculoase, care pot provoca pagube masive și numeroase victime. Informațiile de avertizare pot proveni de pe site-ul SHS, de la autoritățile publice, mass-media, sirene, difuzoare, radio, televiziune și comunicații mobile. Din informațiile disponibile nu rezultă că MD-Alert ar fi fost lansat în timp real la nivel național, astfel că oamenii ar trebui să urmeze canalele oficiale confirmate, nu mesajele neverificate. Gospodăriile ar trebui să fie pregătite să se descurce cel puțin 72 de ore. Rezervele practice includ apă potabilă, de regulă aproximativ 3 litri de persoană pe zi și aproximativ 4 litri pe vreme caniculară, alimente neperisabile, medicamentele utilizate în mod regulat, trusa de prim ajutor, copii ale documentelor importante, numere de contact, un radio cu baterii, un încărcător sau o baterie externă, o lanternă cu baterii de rezervă, produse de igienă, haine călduroase și numerar. Planul gospodăriei ar trebui să identifice locuri mai sigure, direcții de evacuare, contacte pentru familie și vecini, contacte pentru utilități și sprijin pentru persoanele care pot avea nevoie de asistență. Oamenii nu ar trebui să distribuie informații neverificate, să împiedice operațiunile de urgență sau să atingă ori să mute obiecte necunoscute. În timpul unei urgențe, sunați la 112 și comunicați locul, tipul pericolului, rănile sau pagubele vizibile și, dacă este posibil, un număr sigur la care puteți fi contactat. IGSU, poliția, serviciile medicale, serviciile rutiere și feroviare, furnizorii de utilități, autoritățile locale și alte echipe specializate intervin în funcție de situație. Coordonarea operațională poate folosi o celulă de criză, un centru de coordonare a operațiunilor sau un punct de comandă. Intervenția la inundații poate include bariere, saci cu nisip, măsuri de drenaj, restricții de circulație, devieri și evacuarea preventivă a locuințelor expuse. Exercițiile și răspunsul la cutremur pot include operațiuni de căutare și salvare, îndepărtarea obstacolelor, controlul incendiilor, evacuare, primul ajutor, triaj spitalicesc și restabilirea alimentării cu gaz, electricitate și comunicații. Autoritățile organizează evacuarea când un pericol imediat o impune. Urmați avertizarea oficială, folosiți punctul de adunare desemnat și respectați instrucțiunile, luați geanta de urgență și actele de identitate, închideți ușile și ferestrele și întrerupeți electricitatea, gazul sau apa doar dacă este sigur. Sprijiniți copiii, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și animalele fără să intrați în zone nesigure. În timpul inundațiilor, mutați-vă la un etaj superior sau pe acoperiș când ieșirea este nesigură. În timpul unei urgențe radiologice, intrați într-o clădire, închideți ferestrele și gurile de ventilație, deplasați-vă spre mijlocul clădirii sau într-un subsol și rămâneți în interior cel puțin 24 de ore dacă autoritățile vă dau această instrucțiune. În cazul unei eliberări chimice, deplasați-vă perpendicular pe direcția vântului, acoperiți căile respiratorii și respectați restricțiile privind adăpostirea sau deplasarea. Sunt disponibile hărți privind adăposturile publice, salvarea acvatică, hidranții și intervențiile, dar nu se poate presupune că un anumit adăpost este adecvat și disponibil local fără verificarea informațiilor actuale. Asistența poate proveni de la IGSU, serviciile locale, Agenția Rezerve Materiale, fonduri de urgență de stat sau locale și mecanisme umanitare. Dovezile disponibile nu stabilesc o plată generală automată de despăgubire pentru orice dezastru. Recuperarea urmărește restabilirea serviciilor de apă potabilă și canalizare, electricitate și gaze, telecomunicații, drumuri, poduri, căi ferate, spitale, baraje și rezervoare. Sursele de rezervă, planurile de continuitate și taberele temporare pot susține serviciile esențiale. Asistența internațională și Mecanismul de protecție civilă al Uniunii rămân opțiuni de cooperare, însă apartenența Moldovei la acest mecanism nu este confirmată de dovezile disponibile. Începând cu 1 septembrie 2026, un mecanism mai nou de gestionare a crizelor folosește Comisia Națională împreună cu comisiile regionale, teritoriale și locale și centrele de coordonare a operațiunilor. Documentele operaționale mai vechi pot folosi în continuare termenul CSE, așa că trebuie verificate data și contextul juridic atunci când sunt interpretate. Programul național de reducere a riscurilor de dezastre pentru 2026–2030 și Planurile de gestionare a riscului de inundații pentru 2026–2031 oferă cadre de planificare pe termen mai lung.
Dezastrele în Moldova
Gestionarea dezastrelor în Moldova acoperă riscuri precum inundații, incendii, secetă, caniculă, fenomene meteorologice severe, cutremure, accidente tehnice și întreruperea serviciilor critice. Sistemul național leagă prevenirea, pregătirea, avertizarea publică, intervenția de urgență, evacuarea, asistența și recuperarea. Responsabilitățile principale sunt împărțite între Guvern, IGSU, Serviciul 112, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, comisiile pentru situații de criză, autoritățile locale și furnizorii de infrastructură.
VivAVia can make mistakes. Check important information.