Religia în Moldova

Recensământul din 2024 a numărat 2,409,200 de persoane. Declararea religiei a fost voluntară, iar 99.2% din populație a răspuns. Dintre afilierile înregistrate, 94.3% s-au identificat drept ortodocși, 1.1% baptiști, 0.7% Martori ai lui Iehova, 0.5% penticostali, 0.3% adventiști, 0.3% creștini evanghelici, 0.2% de rit vechi sau staroveri, 0.1% musulmani și 0.1% catolici. Recensământul a înregistrat 1.5% fără afiliere religioasă, inclusiv 0.8% fără religie și 0.6% atei. Creștinii ortodocși formează peste jumătate din populație în 892 din 897 de unități administrativ-teritoriale și peste 90% în 811 dintre ele. Ponderea ortodocșilor variază de la 80.5% în Briceni la 98.7% în Șoldănești. Comunitățile baptiste sunt prezente în mod special în Cahul, Sîngerei și Ștefan Vodă; Martorii lui Iehova și comunitățile penticostale au ponderi notabile în unele părți din Briceni și Edineț. Islamul și alte religii au o vizibilitate mai mare în mediul urban, în special la Chișinău. Termenii locali principali includ „cult religios” pentru o organizație religioasă, „comunitate religioasă” și „deservent al cultului religios” pentru un slujitor sau oficiant religios. Moldova are două jurisdicții ortodoxe majore: Biserica Ortodoxă din Moldova și Mitropolia Basarabiei. Cifrele recensământului descriu afilierea religioasă, nu apartenența oficială la una dintre aceste instituții. Comunitatea relevantă poate clarifica calendarul, limba, parohia locală, slujitorul și ceremonia aplicabile. Articolul 31 din Constituție protejează libertatea de conștiință și religie. Legea nr. 125/2007 protejează dreptul de a adera sau de a nu adera la o comunitate religioasă, de a-ți schimba afilierea și de a practica singur sau împreună cu alții, în public sau în privat. Organizațiile religioase sunt autonome și separate de stat. Ele trebuie să respecte legea, drepturile altor persoane, ordinea publică și sănătatea și nu pot promova ura ori ostilitatea religioasă. Legea menționează Biserica Ortodoxă din Moldova ca având o semnificație istorică și culturală specială, însă recunoașterea de către stat nu stabilește dacă o credință religioasă este adevărată. O comunitate religioasă poate solicita înregistrarea prin Agenția Servicii Publice (ASP), care ține și registrul relevant al organizațiilor religioase. De regulă, comunitatea are nevoie de cel puțin 10 fondatori persoane fizice, cetățeni ai Republicii Moldova cu domiciliul în țară, precum și de un statut, proces-verbal de constituire, copii ale actelor de identitate, consimțământul cultului central relevant, dovada sediului și informații despre beneficiarii efectivi. Înregistrarea este gratuită și durează, de regulă, 15 zile calendaristice. Înregistrarea unui cult religios necesită cel puțin 100 de cetățeni moldoveni și informații suplimentare despre credințele sale. O instituție religioasă depune actele constitutive și consimțământul cultului relevant. Practica religioasă personală fără înregistrare nu trebuie confundată cu o organizație înregistrată care are personalitate juridică. Ministerul Justiției poate emite avertizări și se poate adresa instanței pentru suspendare sau încetare; instanțele decid în astfel de proceduri. Serviciile religioase pot avea loc în lăcașuri de cult, cimitire, locuințe sau spații publice, conform aranjamentelor locale. Asistența religioasă în orfelinate, centre pentru copii, școli-internat, aziluri, penitenciare, instituții militare, medicale, educaționale și de poliție necesită solicitarea persoanei vizate și consimțământul administrației. Botezurile, ceremoniile de căsătorie și funeraliile se stabilesc local cu comunitatea relevantă. Nu există un tarif de stat unic pentru serviciile rituale sau donații, așa că taxele ar trebui clarificate în prealabil cu comunitatea. Școlile de stat sunt laice. Religia este disciplină opțională în clasele 1–9. Ministerul Educației și Cercetării menține programele pentru „Religia pentru Cultul Ortodox” și pentru predarea creștinismului în tradițiile evanghelică și adventistă. În cadrul analizat nu este prevăzută o instruire confesională generală obligatorie. Educația teologică este asigurată de instituțiile religioase de învățământ și cultele relevante. Sărbătorile legale includ zilele de 7 și 8 ianuarie pentru Crăciunul conform calendarului vechi, prima și a doua zi de Paște conform calendarului bisericesc aplicabil, lunea la o săptămână după Paște, cunoscută drept Paștele Blajinilor, și 25 decembrie pentru Crăciunul conform calendarului nou. Un Hram local, adică o sărbătoare religioasă locală în cinstea patronului, poate fi desemnată zi nelucrătoare prin decizia consiliului local. Potrivit regulilor analizate, celelalte sărbători religioase nu au statut național de zi nelucrătoare. Un cult poate folosi limba maternă a membrilor săi sau o limbă liturgică tradițională. Comunicarea oficială cu statul se face în limba de stat, în timp ce româna, rusa, găgăuza sau o altă limbă pot fi folosite în practică, în funcție de comunitate. Consiliul pentru Egalitate primește plângeri de discriminare, Avocatul Poporului gestionează plângeri privind drepturile omului, iar instanțele soluționează litigii judiciare. Serviciul civil alternativ în temeiul Legii nr. 156/2007 este disponibil ca substitut civil pe motive religioase sau pacifiste. Cultele înregistrate eligibile sau părțile lor componente pot primi alocări din impozitul de 2% dacă funcționează de cel puțin un an, desfășoară activități sociale, morale, culturale sau caritabile și nu au datorii fiscale; cererile se depun la ASP între 1 iunie și 30 septembrie. Dialogul interconfesional este sprijinit prin activități de egalitate și incluziune, iar discuțiile guvernamentale din 2025 cu mitropoliții Vladimir și Petru au vizat contribuțiile religioase la activitatea socială și educațională și cooperarea împotriva violenței domestice.