Termenul local „mass-media” cuprinde ziarele, presa online, radioul, televiziunea, serviciile audiovizuale, distribuția de streaming și platformele sociale. Sistemul este bine conturat, dar fragmentat structural. Canalele mobile și sociale sunt foarte relevante pentru descoperirea știrilor, participare și conținut audiovizual generat de utilizatori. În 2024, numărul abonamentelor la internet fix a depășit 899,300, penetrarea internetului fix a ajuns la 77.3 la 100 de gospodării, penetrarea internetului mobil a ajuns la 120.9 la 100 de locuitori, iar transmisia sau retransmisia audiovizuală a ajuns la 62.6 la 100 de gospodării. Aceste cifre descriu infrastructura de acces, nu cota de piață a platformelor individuale. Moldova nu are un tabel național consolidat și oficial privind prețurile OTT, cataloagele, cotele de audiență sau eligibilitatea platformelor; prin urmare, comparațiile serviciilor de streaming depind de furnizor. Consiliul Audiovizualului, abreviat de obicei CA, acordă licențe și monitorizează furnizorii de servicii audiovizuale, supraveghează transparența proprietății și poate aplica sancțiuni în limitele competenței sale legale. O bază oficială detaliată pentru 2023 a înregistrat 53 de furnizori de televiziune cu 57 de licențe de emisie și 56 de furnizori de radio cu 61 de licențe. Aceeași bază a consemnat o cotă de 50% pentru televiziunile cu emisie în limba română și reguli de retransmisie obligatorie, conform cărora cel puțin 50% dintre servicii trebuiau să provină din Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada sau statele vizate de convenția relevantă. Numărul exact al furnizorilor la nivel național pentru 2026 nu este stabilit de cercetarea disponibilă. Furnizorii trebuie să respecte și condițiile de licență, precum și regulile privind conținutul, publicitatea, alegerile, informarea și protecția copiilor. Reglementarea CA nu înseamnă control general asupra fiecărei postări a unui utilizator pe o platformă socială. IP Teleradio-Moldova, sau TRM, furnizează conținut public de televiziune, radio și web. Mandatul său include informare echitabilă, echidistantă și imparțială, pluralism, libertate de exprimare și programe pentru copii, tineri și adulți. Servește interesul public din Moldova și din străinătate și nu este același tip de serviciu ca o platformă privată de streaming. Serviciile audiovizuale private, furnizorii de video online și accesul la televiziune cu plată depind de oferta tehnică, catalogul, condițiile de abonare și controlul vârstei ale furnizorului respectiv. Activitatea presei este susținută de cadrul juridic privind presa, libertatea de exprimare, informațiile de interes public și publicitatea, inclusiv Legile nr. 243/1994, nr. 64/2010, nr. 148/2023 și nr. 62/2022. Autoritățile publice pot publica din proprie inițiativă informații, iar unei solicitări în temeiul Legii nr. 148/2023 i se răspunde, de regulă, în termen de 10 zile calendaristice. O solicitare complexă sau voluminoasă poate primi o prelungire de până la 7 zile. Avocatul Poporului și Cancelaria de Stat au, de asemenea, roluri de monitorizare sau control în cadrul normelor privind informațiile publice. Consiliul de Presă este un organism național independent de autoreglementare în jurnalism. Codul său deontologic, actualizat la Forumul Mass-Media din 2024, conține peste 100 de norme privind exactitatea, persoanele vulnerabile, drepturile omului, conflictele de interese, tehnicile speciale, utilizarea inteligenței artificiale și autoreglementarea. Un consumator de mass-media poate depune o plângere online, iar Secretariatul poate oferi asistență. Medierea sau soluționarea amiabilă durează, de regulă, aproximativ 2–3 luni. Consiliul poate emite decizii, recomandări sau critici publice, dar nu aplică sancțiuni financiare. Printre remediile posibile se numără dreptul la replică, publicarea unei erate sau retragerea materialului. Recomandarea sa permite citate de până la 500 de caractere dacă sunt indicate sursa, autorul și linkul direct; reutilizarea integrală necesită un acord privind drepturile de autor. Furnizorii de mass-media și jurnaliștii echilibrează libertatea de exprimare cu obligațiile de verificare, exactitate, corectare, echitate, respectare a vieții private, nediscriminare, drepturi de autor și protecție a copiilor. Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării se ocupă de comunicarea strategică și dezinformare, în timp ce utilizarea critică a mass-mediei presupune și verificarea surselor, compararea relatărilor și utilizarea atentă a procedurilor pentru solicitarea informațiilor publice. Copiii și tinerii beneficiază de protecția Legii nr. 30/2013 împotriva informațiilor dăunătoare. Un plan guvernamental de acțiuni pentru 2024 prevede medii online mai sigure, parteneriate pentru raportarea materialelor de abuz asupra copiilor, campanii de conștientizare și monitorizarea standardelor de siguranță online în școli. Cercetările arată că 81% dintre copiii de 9–17 ani accesează internetul de pe mai multe dispozitive, dar nu a fost stabilit un profil național fiabil privind utilizarea serviciilor de streaming sau a rețelelor sociale, defalcat pe vârste. Alfabetizarea media este sprijinită de planul interministerial pentru perioada 2024–2026, coordonat de Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Culturii. Acesta combină învățarea formală și nonformală în gândirea critică, alfabetizarea informațională, alfabetizarea media și competențele digitale, inclusiv prin disciplina opțională școlară Educație pentru media. Participarea include solicitări de informații publice, petiții către CA care pot declanșa controale și plângeri sau sesizări din oficiu către Consiliul de Presă. Mandatul radiodifuzorului public privind pluralismul și spiritul civic sprijină, de asemenea, participarea. Fondul pentru subvenționarea mass-mediei, administrat prin Ministerul Culturii și un consiliu de experți în temeiul Legii nr. 50/2024, sprijină pluralismul media, nu consumatorii individuali. Apelul din 2026 cere cofinanțare națională de cel puțin 25% pentru televiziunile private naționale și de cel puțin 15% pentru alte categorii de mass-media, inclusiv presa scrisă, presa online, televiziunile regionale și locale. Solicitanții trebuie să prezinte documente, rapoarte financiare și surse de finanțare, să treacă verificările privind conflictele de interese și pot face obiectul unor sancțiuni.
Mass-media în Moldova
Sistemul mass-media din Moldova include presa, radiodifuziunea, streamingul, rețelele sociale și jurnalismul. Accesul este influențat puternic de internetul mobil și serviciile audiovizuale: în 2024 au fost înregistrate peste 2.9 milioane de cartele SIM cu internet mobil utilizate pe smartphone-uri și 689,900 de abonamente la televiziune cu plată. Drepturile legate de mass-media includ libertatea de exprimare, accesul la informații de interes public și protecția împotriva conținutului dăunător, alături de obligații privind exactitatea, echilibrul, viața privată, drepturile de autor și protecția copiilor.
VivAVia can make mistakes. Check important information.